Interviu cu primarul: „Ridicăm nivelul de trai al cetăţenilor din Lăpuşna”

Ion Chiosa, primar de Lăpuşna:

„În acest mandat, ne-am propus să ridicăm nivelul de trai al cetăţenilor din Lăpuşna, creându-le condiţii citadine, prin dezvoltarea infrastructurii în comunitate”

– Dle Chiosa, aţi revenit în funcţia de primar al c. Lăpuşna după 8 ani de pauză, fiind primar al acestei comune în perioada anilor 2007-2011. Cum aţi găsit primăria Lăpuşna, mă refer la situaţia financiară a uneia dintre cele mai mari administraţii publice locale din raion?

-După 8 ani, de la primul meu mandat, am găsit primăria Lăpuşna cu o situaţie financiară nu chiar bună, luând în calcul şi faptul că s-au depistat mai multe fraude legate de vânzarea ilegală a unor terenuri şi imobile din proprietatea primăriei. Totodată, în primul meu mandat, în 2007, am făcut tot posibilul să aducem gazul natural până la localitate, urma ca succesorii mei primari să continue gazificarea localităţii, ceea ce, din păcate, nu s-a făcut. Am înaintat mai multe demersuri la „Rotalin Gaz”, am avut şi câteva întrevederi cu administraţia acestei întreprinderi pentru ai convinge că Lăpuşna are destui doritori, consumatori de gaze, pentru a porni gazificarea caselor din comună. Evident, că am convins şi populaţia din sat pentru a se racorda la conducta de gaze, pentru ca astăzi să avem în total în localitate peste 1000 de gospodării conectate la gazul natural. Pentru aceasta nu am avut nevoie de finanţe, (pentru că fiecare gospodar şi-a asumat cheltuielile singur), ci doar de unele măsuri organizatorice şi de puterea de a-i convingere pe lăpuşneni că pot trăi mai bine, având confortul gazului natural.
Respectiv, pentru a ieşi din acea criză financiară şi pentru a implementa nişte proiecte de infrastructură în localitate am fost nevoiţi să luăm un credit în valoare de circa 2 mln lei, cu achitarea acestuia în 42 de luni, cu care suntem deja pe sfârşite.

-Am avut aproape un an de stare de urgenţă din cauza pandemiei, cu toate acestea, majoritatea primăriilor s-au străduit să activeze într-un regim normal. Ce proiecte aţi reuşit, dvs. să realizaţi în această perioadă în comună?

-Da, chiar dacă am avut un an pandemic, am realizat mai multe proiecte de infrastructură în localitate,. Din creditul pe care l-am luat ca împrumut bancar s-au investit bani în construcţia câtorva fântâni arteziene de apă potabilă, s-a continuat extinderea iluminatului stradal în total peste 25 de km, sperăm ca până la finele acestui an sau cel târziu în primele luni ale anului viitor să fie iluminată la 100% întreaga comună, inclusiv s. Anini şi Rusca. Tot în această perioadă, s-au investit 300 mii lei pentru reparaţia capitală a str. M. Dănuţă şi o porţiune a str. I. Gagarin, drumuri care erau într-o stare deplorabilă. Am efectuat reparaţia capitală a unor birouri din primărie, am dotat sediul acesteia cu bloc sanitar. Mai multe finanţe s-au investit în reparaţia curentă a Casei de Cultură, inclusiv a culoarului, cu schimbarea geamurilor, construcţia unui bloc sanitar. Totodată, s-a lucrat şi la capitolul amenajarea localităţii, prin reparaţia unor trotuare, pavarea unor parcări, amenajarea unor bănci, transportarea organizată a gunoiului menajer prin comună (conform unui grafic, un tractor colectează gunoiul de pe fiecare stradă a comunei), dar şi plantarea spaţiilor verzi – circa 1200 de puieţi, într-un mini parc şi pe întreg teritoriul comunei. În acest context, am creat serviciul de salubrizare, în care sunt angajaţi peste zece muncitori, încadraţi în lucrările de amenajare a teritoriului. Sunt pentru dezvoltarea serviciului respectiv, subordonat primăriei, astfel bazându-ne pe acte legislative, putem face lucruri frumoase în comunitate.

-Chiar de la începutul acestui mandat, aţi avut un incident fără precedent – primăria Lăpuşna a rămas fără sediu. Cum aţi soluţionat până la urmă problema şi care este situaţia la ziua de azi?

-Mai mult de jumătate de an, de la conflictul respectiv am activat normal, deoarece un agent economic din sat şi-a asumat cheltuielile de arendă pentru primărie. Dar, ieri, am primit un demers din partea arendaşului, care motivând prin imposibilitatea de a achita în continuare arenda încăperii, ne-a anunţat că mâine va sigila birourile primăriei, pentru a transmitere încăperea proprietarului. Suntem din nou puşi în situaţia să eliberăm sediul, de aceea astăzi vom anunţa organele de resort despre situaţia creată, pentru a se implica în soluţionarea conflictului iscat. Cu toate acestea, primăria nu va pleca din acest sediu şi nici nu-i va achita nimic actualului proprietar, atâta timp cât suntem în litigiu de judecată cu el, litigiu, care deja durează mai bine de 2 ani. Este vorba de vânzarea ilegală a 6 terenuri aferente clădirilor la SRL „Agrolapprod”, precum şi vânzarea ilegală a 2 423 ha din proprietatea primăriei aceleiaşi gospodării – terenuri agricole, sub construcţie, fâşii forestiere, păşuni, spaţii verzi, păduri. Aşa prejudicii, nu cred că mai are nici o primărie din ţară.

-Aţi avut careva alocări financiare în această perioadă din partea bugetului raional sau bugetul de stat? Şi în genere, dvs., în calitate de primar, vedeţi echitate în repartizarea banilor publici între primăriile din raion? În ce colaborare sunteţi cu serviciile subordonate Consiliului raional?

-Nu este nici o echitate în repartizarea banilor publici. Eu cred că ar trebui să avem nişte reprezentanţi de la ministerul de resort să monitorizeze repartizarea banilor publici de la Consiliul raional sau bugetul de stat pentru primăriile din teritoriu. Pe lângă faptul că, finanţele publice se împart primăriilor pe criterii politice, adeseori se întâmplă ca noi, primăriile mai mari, să nu beneficiem de careva alocări, transferuri (sau beneficiem de nişte sume mici), deoarece ni se invocă faptul că noi şi aşa avem venituri în localitate, deoarece avem agenţi economici, şi atunci sume mult mai mari merg spre primăriile mici, fără venituri. Chiar şi aşa, primăriile mai mari au nevoie de finanţe mai multe – pentru reparaţia drumurilor, (deoarece avem drumuri mult mai multe), reparaţia capitală a unor instituţii de menire socială, precum şi alte lucrări de infrastructură. Vizavi de colaborare cu unele servicii, astăzi primăria Lăpuşna nu găseşte conlucrare cu întreprinderea municipală ÎM „Apele Lăpuşnei”, serviciu subordonat Consiliului local şi Asistenţa Socială, subordonată Direcţiei Asistenţa Socială şi Protecţia Familiei a Consiliului raional. Două structuri care, cred eu, ar trebui să treacă în subordinea directă a primăriei, deoarece problemele din comunitate sunt comune, dar activitatea în comun nu se primeşte, când acestea au un alt gestionar.

-Care este componenţa politică a Consiliului local Lăpuşna? Găsiţi conlucrare cu toţi consilierii, aceştia fiind puterea legislativă a comunităţii?

-În acest mandat eu am candidat la funcţia de primar în calitate de candidat PLDM. Am început acest mandat cu 6 consilieri PLDM, 3 – Blocul ACUM, 2 – PSRM, 3 – PDM şi 1 candidat independent. Evident că, instabilitatea politică din ţară a influenţat şi situaţia politică la nivel de consilii raionale, dar şi locale, de aceea astăzi componenţa numerică a consilierilor a rămas aceiaşi, culoarea politică însă unii şi-au schimbat-o. Cu regret, eu în calitate de primar, nu am în Consiliul local o majoritate stabilă, care ar lua nişte decizii promte – ba nu este cforumul necesar, ba se abţin de la vot, ba se votează împotrivă, şi atunci majoritatea proiectelor de infrastructură, care se cer implementate de urgenţă în localitate, se tergiversează… Şi cel mai grav e că unii cetăţeni nu conştientizează, că de fapt puterea legislativă într-o localitate este Consiliul local, ei decid totul, primarul doar vine cu iniţiativă şi execută, fiind puterea executivă în localitate.

-În majoritatea localităţilor rurale, problema nr.1 este lipsa apei potabile. Care este situaţia la acest capitol în comuna Lăpuşna?

-În primul meu mandat, m-am axat pe asigurarea cu apă potabilă, de aceea în acest mandat am continuat prin extinderea forării fântânilor de apă potabilă – încă 3 în s. Lăpuşna. Astfel, astăzi în total în comună activează 10 fântâni arteziene de apă potabilă, ce aprovizionează cu apă peste 1000 de consumatori. În s. Anini, s-a construit apeduct, astfel, peste 50 de gospodării sunt aprovizionate cu apă potabilă. Calitatea apei potabile în c. Lăpuşna este bună, într-un sector chiar foarte bună, de aceea la intrarea în sat, la aşa zisa Ruptură, am decis să construim şi să amenajăm o cişmea, pentru ca atât locuitorii din comunitate cât şi oaspeţii ei să savureze plăcutul gust al apei din Lăpuşna.

-În componenţa c. Lăpuşna intră şi 2 sate mai mici Anini şi Rusca. Ce proiecte aţi reuşit să realizaţi în aceste două sate în aceşti 2 ani din mandatul actual?

-După cum am menţionat mai sus, s-au realizat câteva proiecte ce ţin de asigurarea cu apă, inclusiv şi în aceste două sate. Drumurile în aceste două localităţi s-au făcut de fostele conduceri. O problemă actuală în Anini şi Rusca este iluminatul stradal, dar sperăm că în primul trimestru al anului 2022, această problemă va fi soluţionată. Totodată, în Anini, s-ar cere construcţia unui edificiu, în care ar fi amplasat un birou pentru primirea cetăţenilor şi un punct medical, prerogativă care îi vom găsi soluţie neapărat până la sfârşitul acestui mandat.

-Care au fost problemele prioritare incluse în platforma electorală a dvs. în calitate de candidat la funcţia de primar al c. Lăpuşna. Ce aţi realizat şi ce credeţi că nu veţi putea realiza?

-În primul rând, ne-am propus să ridicăm nivelul de trai al cetăţenilor din Lăpuşna, creându-le condiţii citadine, prin dezvoltarea infrastructurii – asigurarea cu apă de calitate, gaze naturale, iluminat stradal, amenajarea şi salubrizarea localităţii şi drumuri mai bune. Cu primele priorităţi se pare că mergem binişor, ceea ce nu voi reuşi cred eu, e să asigur consătenii mei cu drumuri mai bune. Din bugetul pe care îl avem şi banii repartizaţi din Fondul Rutier ne-am putut permite reparaţia unor trotuare, pavarea unor parcări şi întreţinerea drumurilor pe perioada de iarnă. Pentru reparaţia unor drumuri locale avem nevoie de mult mai multe finanţe, de aceea fără un sprijin din partea statului, primăria Lăpuşna nu se va descurca. Aici aş face o remarcă, atunci când se repartizează finanţe din Fondul Rutier, ar trebui să se ia în calcul suprafaţa drumurilor din localitate, nu numărul de locuitori. Astfel, sumele repartizate pe numărul de locuitor, sunt destul de mici, ajungând doar pentru nişte lucrări neesenţiale.

O problemă a c. Lăpuşna, care de asemenea necesită investiţii colosale şi din exterior, este curăţirea albiei râului Lăpuşniţa, care deja ne dă unele bătăi de cap.

O realizare de care mă bucur foarte mult este revitalizarea activităţii stadionului din comună prin iluminarea acestuia şi reparaţia capitală a cabinelor de duş (cu asigurarea cu apă caldă) şi vestiarelor. Astfel, amatorii de fotbal din sat, dar şi echipele de fotbal din raion pot desfăşura meciuri pe stadionul nostru, pe parcursul oricărei perioade a zilei, chiar şi mai târziu, evitând meciurile pe timp de caniculă.

-Un vestigiu preţios al c. Lăpuşna este Curtea Domnească, care a fost restabilită, dar din păcate nefinalizată. Care este soarta ei de mai departe şi care este rolul administraţiei publice în renovarea acesteia?

-Finalizarea restabilirii Curţii Domneşti necesită foarte mulţi bani. S-au investit milioane, bani europeni, bani din bugetul Consiliului raional, dar şi al primăriei locale, dar din păcate, lucrările nu sunt finisate. Suntem în căutare de finanţe şi de investitori străini. De fapt, intenţiile mele în mandatul anterior, vizavi de această Curte au fost altele, să restabilim şi să amenajăm beciul, într-o sală de expoziţie a unor produse (inclusiv vinuri) autohtone. Poate totuşi, cred eu, că voi reuşi să fac măcar acest lucru. La moment, întreaga construcţie este conservată. Pentru a folosi măcar o porţiune a acestei construcţii ne-am gândit să solicităm de la Consiliul raional alocarea unor finanţe pentru pavarea terenului din faţa Curţii, pentru a-l folosi în cazul unor măsuri cultural-sportive, organizarea unor iarmaroace, târguri, etc. Sperăm ca administraţia locală centrală să ne vină în întâmpinare.

-Ce proiecte de infrastructură preconizaţi să implementaţi în ceilalţi doi ani ce v-au mai rămas din mandatul de primar?

-Chiar dacă la moment ni s-a permis să activăm în actualul sediu al primăriei, noi totuşi, sperăm să avem sediul nostru, de aceea am găsit deja un teren, chiar lângă Casa de Cultură, acum suntem la etapa de elaborare a proiectului unei viitoare primării, pentru construcţia căreia sperăm să atragem şi investiţii. Vom apela şi la Guvern pentru a ni se aloca finanţe din bugetul de stat, deoarece Lăpuşna este un contribuabil solid la bugetul naţional.

Vom continua să extindem iluminatul stradal, asigurarea cu apă, vrem să renovăm 2-3 staţii de aşteptare pentru călători, să construim un teren de joacă şi un mini parc în centrul satului. Totodată, suntem la etapa a III de implementare a proiectului de la Fondul Ecologic, ce ţine de aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizare, cu alocarea a 6 mln lei, prin intermediul căruia vom construi o staţie de pompare şi purificare a apei, ceea ce ne va da posibilitate să asigurăm cu canalizare 1/3 din populaţia comunei. Contribuţia primăriei va fi de 1 milion jumătate lei (bani pe care primăria dispune la moment).

-Pe lângă statutul de primar, aveţi misiunea de cap de familie, în rol de tată şi bunel. Cum vă descurcaţi la acest capitol şi dacă vă mai rămâne timp pentru ai casei, dar şi pentru unele pasiuni?

-Evident, că activitatea de primar îmi ia mult timp, multă energie, dar şi multă sănătate. De aceea, familia este şi va fi acel cămin plin de căldură, dragoste, armonie, care îmi asigură acea linişte sufletească. Am o familie frumoasă – cu 2 băieţi, de la care am 2 nepoţi şi 2 nepoţele. De baştină sunt din Lăpuşna, am activat mai mulţi ani la fosta fabrică „Vitis-Hânceşti” începând de la funcţia de inginer tehnolog până la director executiv al Vinăriei „Purcari” SRL, care la moment este una dintre cele mai performante întreprinderi de vinificaţie din republică. Specialitatea de vinificator astăzi a trecut într-o pasiune. Am câteva hectare de vie, podgorii pe care îmi place să muncesc sâmbăta şi duminica, acolo mă relaxez, îmi găsesc liniştea şi îmi mai fac nişte planuri de viitor pentru consătenii mei, cu care împreună sper să reuşim să facem multe lucruri frumoase împreună.

-Vă mulţumesc pentru interviu.

Tatiana TODOSEICIUC